Dragostea Lui

de Nicoleta Hereș

Mergând pe drumu'-acestei lumi,
Poți să fii mare, om bogat,
Poți să strângi lauri și cununi;
Gustând, o clipă, fericirea,
Dar, neștiind ce e Iubirea,
Îți va fi sufletul secat.

Vorbe mărețe, înțelepciune,
Grai îngeresc tu poți avea.
Poți să ai cel mai mare dar,
Poți avea totul, e-n zadar
Când toate sunt deșertăciune
Și nu cunoști dragostea Sa!

Azi  încetează să aștepți
Ce lumea nu îți poate da!
Întoarce-te și să-ți îndrepți
Privirea către crucea Sa!
Să vezi, chiar și dacă ești sus,
Și crezi că-n viață-ți merge bine,
Să vezi întâi cum te-a iubit Isus,
Murind pe-o cruce pentru tine.

Să cunoști dragostea adevărată,
Iubirea ce acoperă și se jertfește
O dragoste ce suferă și iartă,
Ce nu cârtește și nu se mândrește,
O dragoste ce n-a spus "nu" poverii,
Ducând pe umeri toată suferința
Și a răbdat până-n ceasul durerii,
Ca să ne dăruiască biruința.

Dacă auzi astăzi glasul Său
Nu-I spune "nu" lui Dumnezeu,
Căci a Lui dragoste nemăsurată
N-o să se risipească niciodată.
Dragostea e de toate mai presus
Și vei putea și tu să o găsești, 
Dacă, în inimă-L primești,
Ca Domn, pe Fiul Său, Isus!

Tu, de Crăciun, mi-ai dăruit,
Din slava zărilor divine,
Cadoul cel mai prețuit:
O viață veșnică cu Tine.

Iar azi, de Crăciun, celebrez 
Iubirea ce-am găsit în Tine,
La ieslea Ta îngenunchez
Și vreau să locuiești în mine...