…am rostit împreună în acest popas de suflet al cărui invitat special a fost evanghelistul Patrick Saris. Alunecarea în hăul urâtului sufletesc sau catharsisul care cizelează în noi frumusul pot deveni pietre de aducere-aminte, așa cum a punctat acesta în predicile sale.
Pe calea aceasta au umblat și patriarhii care au făcut istorie și care, întrezărind eternitatea, au înțeles că destinația e condiționată de alegerea lui Hristos ca punct de reper personal. Implică însă gestul voluntar al renunțării la vechea cale și asumarea impusă de condițiile Noului Legământ.
Invitatul nostru a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări despre viața și activitatea pastorală pe care o desfășoară.
– Cine este Patrick Saris, omul (pasiuni, visuri)?
– Am 52 de ani, pe soția mea o cheamă Lily și am două fiice. Îmi place să petrec timp cu familia și prietenii, să fiu înconjurat de oameni. Visul meu este să devin misionar într-o țară străină, însă un alt vis, realizat, este acela pe care îl trăiesc în prezent, să fiu evanghelist.
– Cine v-a inspirat cel mai mult în activitatea pe care o desfășurați în biserică? Dar în cea din viața de zi cu zi?
– Dumnezeu, primul meu pastor, sotia mea si prietenii.
– Unde găsiți subiecte pentru predici?
– Inspirația pentru subiectele predicilor vine din citirea zilnică a Cuvântului lui Dumnezeu și a cărților cu tematică creștină. De asemenea, din trăirea de zi cu zi a vieții extrag învățături care constituie puncte de pornire ce merită dezvoltate în subiecte ulterioare.
– Care e factorul motivațional din viața dumneavoastră?
– Recunoștința.
– Ce situație dificilă prin care ați trecut v-a făcut mai puternic?
– Au fost mai multe situații dificile. Însa o situație aparte a fost aceea când soția mea a avut cancer. Acea perioadă din viața noastră ne-a făcut mai puternici în mod individual, și cu siguranță, mai puternici ca și cuplu. În căsnicia noastră realatia dintre noi, dar și relația noastră cu Dumnezeu, s-a dezvoltat.
– Pentru ce anume sunteți recunoscător în momentul de față?
– Mai întăi sunt recunoscător pentru că sunt mântuit, pentru soția mea și pentru familia pe care Dumnezeu mi-a dăruit-o.…În al doilea rând, pentru privilegiul de a sluji ca evanghelist, de a mă apropia de oameni, de a le cunoaște viețile și poveștile.
– Completați următoarea idee: Fericirea este…
– Să te afli în voia lui Dumnezeu.
– Care e diferența dintre ”a fi în viață” și ”a trăi cu adevărat”?
– „A fi în viață” înseamnă să îți bată inima în piept. Dar „a trăi cu adevărat” înseamnă să îți trăiești viața în acord cu scopul pentru care ai fost creat.
– Dacă aș fi un copil care ar fi cel mai prețios sfat pe care mi l-ați oferi despre viață?
– Onorează-ți părinții și slujeste-L pe Dumnezeu!
Casa Olarului Cluj-Napoca 